Jurnale de calatorie

Inceputul lunii mai l-am petrecut in Delta Dunarii impreuna cu 10 prieteni biciclisti, prin urmare si cea de-a 26-a aniversare am serbat-o tot alaturi de ei, pe plaja din Sulina.

Am ajuns in aceasta iesire cu ajutorul Mihaelei, ea fiind singura pe care o cunosteam anterior. Pe restul i-am cunoscut in aceasta iesire si cu totii s-au dovedit a fi niste oameni geniali. Am petrecut 7 zile extraordinare inconjurati de o lume cu totul extraordinara. Linistea pe care ti-o ofera aceste locuri e incredibila, o saptamana am fost complet deconectat de la realitatea de zi cu zi. Singurul lucru pe care l-am facut si nu s-a potrivit cu peisajul a fost sa postez poze pe facebook si instagram, dar faceam asta din nevoia de a impartasi cu voi ceilalti ceea ce traiam eu.

Prima zi: Bucuresti – Tulcea – Cetalchioi – Pardina – campare pe marginea unui canal intre Pardina si Chilia

Pe 1 mai la ora 5:00 ne-am intalnit pe peron in Gara de Nord urmand sa luam trenul IR 1981 spre Tulcea. Dupa multe ore, vreo 6 la numar si nu fara peripetii, am ajuns la destinatie. In Tulcea am ajuns din gara pana in port si Radu s-a ales cu pana la ambele roti. Dupa ce a rezolvat asta, am luat bacul si am travestat pe malul celalalt in comuna Tudor Vladimirescu. Pana in Cetalchioi am avut de traversat mai multe portiuni de drum  inundat, insa de cele mai multe ori existau locuri mai inalte pe unde apa nu avea mai mult de 20-30 cm adancime. Prima astfel de zona a fost si cea mai lunga. Am profitat de faptul ca apa era calda si am facut si prima baie din aceasta iesire in Delta Dunarii.

Inainte de intrarea in Pardina, la  intersectia cu Canalul 36, am avut parte de cea mai frumoasa priveliste din aceasta iesire. Era o zona de padure inundata cu foarte multe pasari.

Am facut o realimentare cu apa si am campat pe malul unui canal, la cativa km de Pardina. Planul era sa ajungem pana in Chilia Veche, dar bicicletele au obosit 🙂

 

Ziua 2: Pardina – Chilia Veche – Periprava – campare pe Grindul Letea

 

In ziua 2, ne-am trezit de dimineata, dar conform proverbului, am plecat tarziu la drum. Prima oprire am facut-o la Hotelul DeltaStil pentru realimentare cu apa. Pana in Chilia Veche, nu ne-am mai oprit decat la semnalul granicerilor care au vrut sa ne verifice actele. In Chilia, cea mai mare parte a zilei am pierdut-o cautand transport pana in Periprava.

Dupa ce am gasit transport, a trebuit sa asteptam 2 ore pana s-au organizat barcagii. Costuri: 170 lei de barca pentru 22 km de Dunare, in fiecare barca incapand 3 oameni si 3 biciclete. Pe seara am ajuns in Periprava si n-am reusit sa pedalam decat pana la iesirea din sat.

Am campat pe Grindul Letea la intrarea in padure.

 

Ziua 3: Periprava – Grindul Letea – C. A. Roseti – Sulina

 

Inceputul celei de-a 3-a zile a fost cel mai dificil din cele 7 petrecute in Delta Dunarii pe bicicleta. Deja simteam cu totii nevoia unui dus. Ne-am pornit la pedalat putin mai greu, total nepregatiti pentru ceea ce urma. Prima portiune de padure a fost foarte chinuitoare: nisipul foarte fin si uscat facea imposibila deplasarea pe bicicleta. Cum te opreai din pedalat, incepea un „feeding frenzy”, zeci de vampiri se asezau instant pe tine si incepeau sa suga.

Odata cu iesirea din padure, tura noastra cu bicicleta in Delta Dunarii a redevenit placuta. Am evadat intr-un desert pana in C. A. Roseti. Acest sat a fost cea mai pustie asezare prin care am trecut, am vazut doar 2 localnici: popa si politistul.

Odata cu baia de la fantana ne-a revenit si pofta de pedalat, prin urmare calare pe biclete am strabatut si restul Grindului Letea pana in Sulina. In Sulina a trebuit sa traversam iarasi Dunarea  si am nimerit in barca la un nene care uraste bucurestenii.

Pe malul celalalt al Dunarii, primul lucru a fost sa cautam un restaurant unde sa mancam si noi peste, doar eram in Delta Dunarii. Dupa ce am mancat, am cautat fara succes o pensiune unde sa ne accepte sa facem un dus. Am campat pe plaja, aproape de locul unde bratul Sulina se varsa in Marea Neagra. Fiind ultima seara pe care o petrecem in grup de 11, am dat de baut, chiar daca acest lucru era programat in ziua urmatore. Inainte sa bem, am facut prima baie in mare.

Ziua mea, ziua 4: Sulina – Sfantu Gheorghe

In dimineata celei de-a 4 zile a turei noastre cu bicicletele in Delta Dunarii, ne-am trezit 6 desi ne-am culcat 11. Letitia, Mihai si cei 2 Andrei au plecat in Muntii Macin, iar Laurentiu a plecat spre Bucuresti deoarece se simtea rau. Ceilalti 6 care am ramas: eu, Miki, Roxana, Raluca, Ion si Radu am mers pe bratul Sulina si am facut baie.

Dupa baie, ne-am suit pe biciclete si am inceput sa pedalam spre Sfantu Gheorghe. Drumul nostru urma sa fie intrerupt de 2 deversoare. La primul deversor am avut noroc deoarece acolo l-am intalnit pe domnul Corniencu care ne-a trecut cu barca. Pe al doilea a trebuit sa-l trecem cu bicicletele in spate.

La intrare in Sfantu Gheorghe am avut parte de unul dintre cele mai frumoase apusuri de soare. Dupa ce i-am admirat reflexiile in balta, am mers la magazin si am facut cumparaturi. Apoi am avut noroc, cu toate ca campingul din Sfantu Gheorghe nu era deschis, am fost primiti si ne-am pus corturile in spatele casutelor.

Dusul facut la chiuveta a fost punctul final a unei zile superbe. Nu mi-as fi putut imagina o zi de nastere atat de frumoasa, a fost cu totul diferit fata de ceea ce se intampla de obicei. Mi-au lipsit prietenii, dar locul in care eram, oamenii cu care eram si mesajele pe facebook au facut din aceasta zi una superba.

Ziua 5: Sfantu Gheorghe –  Plaja – Sfantu Gheorghe

 

Inca o data ne-am trezit mai putini decat ne-am culcat: seara eram 6, dimineata eram 5. Miki ne-a parasit, am ramas eu cu Radu, Ion, Raluca si Roxana. Ziua aceasta a fost una de relaxare, desi ar fi trebuit sa mergem spre Gura Portitei. In ziua anterioara aflasem de la Domnul Corniencu ca pe 6 mai va avea loc in Sfantu Gheorghe Hramul Bisericii. In plus, nu puteam sa plecam mai departe fara sa vedem unde se varsa bratul Sfantu Gheorghe in Marea Neagra.

Am mers pe plaja, am facut baie in mare. Ne-am intalnit cu Iamandi si Valentina, veniti si ei in Sfantu Gheorghe cu aceiasi ocazie, Hramul Bisericii. Am facut o plimbare pe malul Dunarii, apoi ne-a prins si ploaia. Ceilalti au mers sa manance in sat, eu am mers la pescuit pe canalul din spatele campingului.

Seara ne-am plimbat pe dig si am admirat inca o data superbul apus.

Ziua 6: La sarbatoarea Hramului Bisericii din Sfantu Gheorghe

 

Dimineata ne-am trezit cu un singur gand: sarbatoarea din sat. De la un localnic pe care il cunoscusem cu o seara inainte pe dig, am aflat mai multe despre ceea ce se petrece. In fiecare an, pe 6 mai se sarbatoreste pe calendarul de rit vechi (calendarul iulian) Sfantul Gheorghe si primaria impereuna cu mai multi sponsori serbeaza aceasta zi printr-o masa mare unde sunt invitati turisti, oficialitati din zona si localnici.

Dupa masa, petrecerea continua cu concursuri pentru localnici: calarie, intrecere de barci, etc. , insa noi am preferat sa mergem sa facem baie in mare.

Seara am incheiat-o la concert. Am ascultat muzica traditionala din ucraina (vezi video), muzica pop cantata de interpreti din zona si un jalnic concert al trupei Timpuri Noi.

Inainte sa mergem la culcare, am avut parte si de un frumos foc de artificii.

Ziua 7: Sfantu Gheorghe – Mahmudia – Sarinasuf – Sarichoi – Enisala – Babadag – Bucuresti

 

In ultima zi a turei noastre pe bicicleta in Delta Dunarii, ne-am trezit de dimineata ca sa prindem pasagerul spre Tulcea. Deoarece simteam ca nu am pedalat destul, am hotarat sa folosim pasagerul doar pentru transportul pana in Mahmudia. De acolo mai avem 60 km pana in Babadag, unde trebuia sa prindem acelasi tren pe care l-am fi luat daca coboram din pasager in Tulcea.

Am ajuns in gara cu 3 minute inainte sa vina trenul, iar in Bucuresti am ajuns in jurul orei 21:30, dupa aproximativ 14 ore de la plecarea din Sfantu Gheorghe.